|
|
|
Planul Astral
|
|
Introducere
Una din ideile de baza ale filosofiei yogilor, pe care ratiunea obisnuita a Occidentului o percepe si si-o insuseste cu greu, se refera la "planurile" existentei. Ganditorii din Occident insista asupra notiunii de viata a sufletului fara trup intr-un anumit loc sau locuri. Invatatorul de religie occidental, mai putin pregatit, insista asupra notiunii de "Cer" ca despre un loc care exista undeva in spatiu, cuprinzand constructii minunate. Chiar si aceia care au renuntat la aceste imagini copilaresti, nu se pot obisnui cu gandul ca cerul lor reprezinta o STARE si nu un loc.
Ratiunea orientala, dimpotriva, percepe usor ideea despre cateva "planuri" ale existentei. Aceasta notiune, inradacinata in veacuri, este pentru el tot atat de simpla si de clara, ca si notiunea de loc.
Planul este o conditie sau o stare de activitate in energia vesnica a spiritului, in care se misca si traieste cosmosul. In oricare punct al spatiului, pot fi o multime de planuri de actiune. Teoriile arata ca fiecare plan reprezinta un nivel deosebit de energie vibratorie. Si totusi, pentru exemplificare, ne putem inchipui ca fiecare plan de acest gen se manifesta in acelasi punct din spatiu si in acelasi timp. Prin urmare notiunea de PLAN n-are nimic in comun cu notiunea de SPATIU. Filosofia yogilor nu recunoaste nimic despre locuri precum ar fi raiul sau iadul in sensul de loc, desi recunoaste adevarata baza a acelor invatatori, pe care le propavaduieste. Filosofia yogilor sunt de parere ca exista multe planuri si subplanuri ale Existentei pe Marele Plan al Vietii Astrale, cunoscute mai bine sub denumirea de "lume astrala", care este defapt "lumea spiritelor".
Inainte de a trece la dezbaterea planului astral, as dori sa fixez inca odata in mintea voastra notiunea corecta de plan. Vorbind despre "ridicarea" de pe planul inferior pe cel superior, sau despre "coborarea" din planul superior in cel inferior, noi nu subintelegem urcarea sau coborarea pe scari sau straturi ci intelegem acest fenomen ca fiind marirea sau micsorarea vibratiilor, care se mainifesta prin unde sonore, luminoase sau electrice.
Planul Astral
Urmand exemplul autorilor antici, raportam determinarile noastre la intreaga serie de planuri ce se afla intre planul substantial si planurile spirituale superioare.
"PLANUL ASTRAL" este format din nenumarate planuri, subplanuri si subdiviziuni ale subplanurilor care se inalta treptat din planurile ce se invecineaza cu planul substantial superior si il unesc cu stratul inferior al marilor planuri spirituale. Dar intre aceste doua extremitati se afla toata varietatea posibila a fenomenelor si fazelor existentei. In planurile astrale inferioare se manifesta actiunea psihica, cunoscuta oamenilor sub denumirea de clarviziune, clarauditie, telepatie, psihometrie, etc. In alte planuri astrale inferioare se afla cunoscute specii de "spirite", "fantome" si alte manifestari ale sufletelor fara trup pe care, uneori, oamenii si unele animale le simpt si le observa.
Corpurile astrale ale oamenilor care nu s-au eliberat inca de trup, calatoresc cateodata prin unele din aceste planuri, desfasurand o anumita activitate, fie in timp ce posesorul trupului doarme, fie in anumite conditii de transa, fie daca posesorul trupului isi paraseste intentionat invelisul carnal pentru un timp, trimitandu-si corpul astral in planul astral. Culorile astrale sau aurele care inconjoara corpurile fizice ale fiecarui om, se manifesta de asemenea in anumite subplanuri astrale, unele dintre ele fiind numite "planuri ale fortelor psihice"; cu ajutorul carora se produc diferite categorii de fenomene psihice. Pentru persoanele nepregatite, vizitarea unor planuri astrale inferioare nu este deloc placuta sau sanatoasa. Ocultistii experimentati le ocolesc cat se poate de mult, sfatuindu-i pe cei care incep sa se ocupe de ocultism, sa evite frecventarea acestor regiuni psihice, deoarece multe persoane si-au pricinuit un mare rau incercand sa patrunda in aceste planuri inferioare.
Planurile se inalta treptat, astfel ca treptele duc din ce in ce mai sus, peste planuri si subplanuri pana ajungem in cele din urma in imparatia celor blagosloviti - resedinta vremelinica a celor care au atins suprema dezvoltare spirituala, "lumea cereasca", pe care diferitele religii se straduiesc sa o prezinte conform credintei si traditiilor fiecareia. Si dupa cum religiile din lume presupun existenta iadului ca opus al "raiului", tot astfel si in lumea astrala se intalnesc planuri inferioare, in care salasluiesc sufletele fara trup ale oamenilor cu o fire si o nazuinta grosolane, ei ispasind aici consecintele inevitabile ale vietii pamantesti. Dar aceste "iaduri" ale lumii astrale nu sunt vesnice, sufletul destrupat poate sa treaca cu timpul intr-un mediu mai prielnic unde i se ofera posibilitatea sa se indrepte. Notiunea catolica de "purgatoriu" exista si in planul astral, sub forma unor subplanuri, in care "toate crimele sunt arse", insa nu prin foc substantial ci prin focul amintirilor si al imaginatiei.
In marele plan astral pot fi gasite conditii care corespund aproximativ, daca nu chiar in totalitate, notiunilorumane referitoare la religiile tuturor timpurilor si tuturor tarilor. Aceste notiuni nu sunt intamplatoare; ele reprezinta consecinta experientelor unor persoane care au stabilit legatura psihica cu anumiti locuitori ai planurilor astrale. Fiecare dintre ei, conform naturii si inclinatiilor sale, a transmis experienta tovarasului sau, care a adaugat-o apoi diferitelor religii ale lumii. Nu trebuie sa uitam ca fiecare semintie omeneasca isi avea legendele sale despre salasul sufletelor mortilor; descrierile acestor "salasuri" se deosebeau in multe privinte, dar se si asemanau in unele detalii.
Notiunea de "astral" inseamna desigur, "referitor la stele". La inceput se intrebuinta in legatura cu ocultismul, datorita parerii unanime ca "locul de dincolo" se afla "in ceruri", intre nori sau in zona stelelor. Chiar si in zilele noastre cand notiunea de cer ca "loc" nu mai este recunoscuta de oamenii inteligenti, noi, in mod firesc, ne uitam in sus cand vorbim despre "cer", sau aratam in sus pentru a arata salasul "blagoslovitilor". Este greu sa parasim notiunile obisnuite ale generatiilor trecute, desi noi am incetat sa mai credem in termenii "sus" sau "jos" in Univers. Totusi, fluxul gandului mostenit de noi ne obliga sa ne imaginam imparatia superioara a sufletului ca fiind "sus", mai aproape de stele. Tot astfel s-a pastrat si notiunea antica de "astral" in terminologia oculta actuala.
Discipolii sunt avertizati sa nu confunde notiunea de plan astral cu cea de LOC sau LOCURI. Nu exista un loc numit plan astral. Planul astral nu este nici sus nici jos, nici la rasarit, nici la apus. El este asezat intr-o directie anumita si totusi se afla in toate directiile. Planul astral este o stare, iar nu un loc. El reprezinta mai degraba un NIVEL DE VIBRATII, decat o parte din spatiu. Dimensiunea lui este TIMPUL si nu spatiul. daca noi intrebintam cuvintele "regiune", "imparatie", "mai sus" sau "mai jos", atunci ele trebuie intelese in sens figurat, tot asa cum vorbim despre un "nivel inalt al vibratiilor", un "nivel de vibratii mai inalt decat acela" etc. Gasim necesar sa repetam avertismentul de a nu cadea in gresala de a uni notiunile despre "plan" si "spatiu" sau "loc", pe cand intre aceste notiuni nu se admite nici cea mai mica legatura.
Sursa - VIATA DINCOLO DE MOARTE - de Yog Ramacharaka
INAPOI
|
|
|
|
|
|
|
